24 de kilograme pentru 365 de zile

Sezonul 2014 a fost capricios, in special cu schimbari bruste de temperatura care au influentat comportamentul crapilor in mod negativ. Datorita acestei lipse de constanta a vremii, in toate iesirile la pescuit m-am confruntat cu situatii in care nu mai stiam cum sa interpretez semnele naturii pentru a-mi putea adapta strategia la obiceiurile crapilor. Prin urmare, sfarsitul sezonului se apropia, iar eu nu reusisem sa prind un crap trofeu, trecut de bariera celor 20 kg. 

Nu-mi ramanea decat sa astept venirea toamnei si sa urmaresc ca temperatura apei sa scada pana la 12-14 grade. Aceasta temperatura reprezinta pragul pe care crapii il percep ca pe un semnal si incep sa se hraneasca puternic pentru acumularea de grasime si intrarea in iarna. Acum ar fi fost sansa mea cea mare de a prinde ceva frumos.

In zona unde se afla lacul pe care urma sa pescuiesc am avut parte de o toamna indiana, tarzie, cu temperaturi peste cele normale. Abia spre sfarsitul lunii noiembrie vremea parea sa se strice si temperatura sa scada suficient incat sa produca efectul pe care il asteptam si pe care l-am descris putin mai sus.

Stau cu ochii pe siteurile de prognoza meteo si ma hotarasc sa fac ultima iesire pe 2014 in prima saptamana din decembrie, incepand cu ziua de 4. Recunosc ca unul dintre factorii care mi-au influentat alegerea a fost si faza lunii, care urma sa fie plina. Nu stiu daca e o regula generala, insa eu am prins bine aproape de fiecare data in astfel de perioade.

Despre lacul pe care am pescuit va pot spune ca se numeste Viverone si este in zona extrem nordica a Italiei, la poalele Alpilor. E un lac salbatic, de o frumusete unica, greu de descris in cuvinte. Cand te trezesti dimineata si vezi coamele inzapezite ale Alpilor ai impresia ca pescuitul crapului pe un astfel de lac este tot ceea ce ti-ai dori sa faci in viata.

Lacul este superb, insa dimensiunile sale te pot descuraja usor avand o lungime de 3.5 km, o latime de de 2.6km si -fiti atenti!- o adancime maxima de 70m, cu media undeva intre 30 si 40m. Ce spuneti, unde ati cauta crapul visurilor voastre in imensitatea asta? Cu toate acestea, lacul promite mult si in ultimii ani a inceput sa dea pesti care tenteaza pescari de crap din toata Europa sa vina aici si sa incerce sa prinda trofee.

In ceea ce ma priveste, experienta mea pe acest lac este slaba, informatiile pe care le am venind prin intermediul altor pescari. Oricum, ma decid sa abordez o zona mai ferita spre unul dintre capetele lacului, unde apa isi pastreaza nivelul constant pe o suprafata destul de mare. Este o zona cautata de pescari si trebuia sa ma rog sa gasesc un loc liber. Sortii au tinut cu mine si am prins liber vadul cu numarul 6.

Ajuns pe vad, m-am instalat si am iesit cu barca pe apa. Din pacate, nu prea aveam de unde alege: primii 200 m de la mal erau invadati de vegetatie care se ridica pana la suprafata, locul in care se termina vegetatia marcand si primul prag care cobora din 8 in 10 m, urmat de un al doilea prag care cobora din 10 in 12 m. Regulamentul permite pescuitul doar cu doua lansete, asa ca fara sa stau prea mult pe ganduri aleg sa imi plasez momelile sub praguri.

In a 2-a noapte am o trasatura pe cel de-al doilea prag, ma urc in barca si, dupa un drill pe care il voi tine minte mult timp, aduc la minciog un crap comun superb. Sedinta de cantarire si fotografiere de dimineata avea sa imi confirme alegerile facute: 24 kg de carne imbracata in armura neagra de solzi impecabili. Era pestele pe care il cautasem un sezon intreg si care s-a lasat asteptat pana in ultima clipa.

Nada folosita au fost boiliesurile MEAT & FISH de la Select Baits. Alegerea am facut-o dupa ce le-am vazut la prietenul si partenerul meu, Cristi Marinica, care le foloseste constant. Sunt boiliesuri bogate in faina de peste, cu o parte lichida consistenta si complexa. Erau ideale pentru a-mi castiga increderea de care aveam nevoie in ultima partida a sezonului. M-au ajutat sa prind crapul sezonului 2014, iar pentru mine e suficient.

In acel weekend locurile care au dat peste au fost doar 5,6 si 7. Noroc, inspiratie, experienta, pregatire, nada? Cu siguranta, toate la un loc, insa cel mai important este sa fim pe malul apei, sa nu ne oprim din cautarea noastra de a prinde crapi mari. Mai devreme sau mai tarziu, munca si daruirea ne vor fi rasplatite. Asta este lectia cea mai pretioasa pe care pescuitul la crap Catch & Release mi-o preda an dupa an.  

Fir intins pe noul 2015!